Catre:  Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
De la:  Reprezentanta UNICEF - Romania
  Alianta Civica a Romilor din Romania

In atentia: dl. Ministru Daniel Petru Funeriu
Ref:  Propunere de revizuire a proiectului legii educatiei nationale
Data:  2 aprilie 2010

Stimate domnule Ministru,

In urma studierii Proiectului de Lege a Educatiei Nationale, grupul de experti din cadrul Reprezentantei UNICEF Romania si din organizatii neguvernamentale reunite in Alianta Civica a Romilor din Romania va inainteaza urmatoarea

PROPUNERE DE REVIZUIRE A PROIECTULUI LEGII EDUCATIEI NATIONALE

Preambul

Luand in considerare urmatoarele instrumente juridice internationale si nationale:

- Conventia ONU cu privire la drepturile copilului
- Conventia Internationala privind Eliminarea tuturor formelor de Discriminare Rasiala;
- Conventia ONU cu privire la persoanele cu dizabilitati (2006)
- Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ratificata de Romania prin Legea nr. 33/1994;
- Carta Europeana a Limbilor Regionale sau Minoritare adoptata, de catre statele membre ale Consiliului Europei, la Strasbourg, la 5 noiembrie 1992 si intrata in vigoare la 1.03.1998;
- Directiva Consiliului Uniunii Europene 2000/43/CE, 29.06.2000, cu privire la implementarea principiului tratamentului egal intre persoane indiferent de originea rasiala sau etnica;
- Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale, incheiata la Strasbourg, la 1.02.1995, ratificata de Romania prin Legea nr. 33 din 29.04.1995
- Declaratia "Suveranitate, Responsabilitate si Minoritati Nationale" a Inaltului Comisar pentru Minoritati Nationale al OSCE (Haga, 26 octombrie 2001);
- Planul de Actiune pentru persoanele cu dizabilitati (2006-2013) al Consiliului Europei, capitolul Educatie
- Prevederile Constitutiei Romaniei
- L.272/2005 privind promovarea si respectarea drepturilor copilului
- Legea 48/2002 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare;
- Strategia de Imbunatatire a Situatiei Romilor din Romania, capitolul Educatie (HG 430/2001, modificata prin HG 522/2006).

Constienti fiind de faptul ca proiectul de lege introduce o multime de inovatii, unele absolut necesare si asteptate, in sistemul de educatie - structura sistemului, cicluri educationale, managementul scolii, evaluarea etc. - este important de stiut daca aceste inovatii vor fi testate inaintea aplicarii lor la nivel national.

Intrucat din prezentul proiect de lege lipsesc reglementarile care vizeaza transformarea scolii romanesti intr-un incubator de interculturalitate benefic deopotriva tuturor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale si ai populatiei majoritare consideram esentiale urmatoarele:
- Promovarea diversitatii culturale, a dialogului intercultural si a nondiscriminarii in spatiul scolar si universitar;
- Introducerea, intre principiile invatamantului, a principiului respectarii si garantarii diversitatii culturale si dialogului intercultural, principiu care sa se regaseasca in intreg cuprinsul Legii Educatiei Nationale, mai ales in ceea ce priveste formarea initiala din invatamantul superior si componentele curriculum-ului obligatoriu din invatamantul preuniversitar si universitar;
- Introducerea informatiilor despre istoria si cultura minoritatilor in curricula scolara obligatorie pentru invatamantul preuniversitar si universitar;
- Formarea initiala si continua a cadrelor didactice in domeniul diversitatii, a dialogului intercultural si non-discriminarii;

Un spatiu scolar prietenos pentru beneficiar si cultivator de respect pentru diversitatea culturala existenta in societatea romaneasca este imposibil de realizat fara elementele de combatere a segregarii in educatie a copiilor romi si respingerea ferma a oricaror forme de manifestare a discriminarii in societatea noastra. Astfel, pentru eliminarea disparitatilor mari, de ordin istoric, dintre elevii majoritari si cei minoritari in ceea ce priveste accesabilitatea scolara si ca politica reparatorie fata de grupurile dezavantajate din societate, consideram esentiale:
- Introducerea, printre principiile dupa care se ghideaza toti cei implicati in sistemul de invatamant romanesc, a principiului actiunii afirmative, principiu care sa se regaseasca in intreg cuprinsul legii, ca masura a vointei politice de a sprijini minoritatea roma sa beneficieze de serviciile de educatie puse la dispozitie de statul roman;
- Continuarea si extinderea masurilor afirmative pentru romi, atat in invatamantul preuniversitar, cat si in invatamantul superior.
- Includerea invatamantului bilingv (in limba romana si in limbile minoritatilor nationale din Romania) la capitolul referitor la invatamantul pentru persoanele apartinand minoritatilor nationale;
- Includerea functiei de asistent educational intre functiile personalului didactic auxiliar.
Pentru toate aceste considerente de ordin general, organizatiile semnatare va propun, Domnule Ministru, urmatoarele amendamente la proiectul legii educatiei nationale, care acopera urmatoarele teme:

- Diversitate culturala si dialog intercultural
- Principiul egalitatii de tratament si nediscriminare, inclusiv desegregare si actiune afirmativa
- Promovarea egalitatii de gen prin curriculum
- Educatie scolara bilingva pentru elevii apartinand minoritatilor nationale
- Limba materna in curriculum si evaluarea scolara
- Personalul didactic auxiliar: asistentul educational si mediatorul scolar
- Conditionarea sau neconditionarea acordarii alocatiei pentru copii de participarea la educatie
- Educatia pentru persoane cu cerinte educationale speciale
- Promovarea educatiei diferentiate in invatamantul de masa
- Educatia timpurie
- Parentalitatea - educatie sau sanctiune

Semnatari:
Reprezentanta UNICEF Romania - Eugen Crai, Specialist Politici Sociale
Alianta Civica a Romilor din Romania - David Mark, Director executiv

Impreuna cu organizatiile membre ale Aliantei Civice a Romilor din Romania:
1. Centrul Romilor "Amare Romentza" Bucuresti, Mihai Neacsu, Director Executiv;
2. Centrul Romilor de Interventie Sociala si Studii "Romani Criss" Bucuresti, Magda Matache, Directoare Executiva;
3. Fundatia Ruhama Oradea, Marian Daragiu, Presedinte;
4. Alianta pentru Unitatea Romilor - Filiala Braila, Sandel Grosu, Presedinte;
5. Asociatia "Roma Access" Constanta, Ion Nicu Stoica, Director Executiv;
6. Asociatia "Romii Romascani" Neamt, Liviu Daraban, Presedinte;
7. Asociatia Romii Ursari Iasi, Viorel Motas, Presedinte;
8. Asociatia "?anse Egale pentru Femei si Copii" Salaj, Faitas Mirela, Directoare Executiva;
9. Asociatia "Sanse Egale" Salaj, Vaszi Robert Janos, Presedinte;
10. Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului "Sanse Egale pentru Romi si Sinti ADOSERS" Salaj, Marcosan Andrei, Presedinte;
11. Asociatia Thumende Hunedoara, Cristinela Ionescu, Presedinta;
12. Centrul Tinerilor Romi "Amaro Suno" Craiova, Marian Ghita, Presedinte;
13. Centrul Cultural "O Del Amenca" Prahova ,Ganea Daniel, Director Executiv;
14. Agentia de Dezvoltare Comunitara "INTER-ACTIVA" Botosani, Semiramida Balan, Presedinta;
15. Asociatia "Divano Romano" Botosani, Ferariu Rubina, Presedinta;
16. Asociatia "Parudimos" Timisoara, Carmen Marcu, Presedinta;
17. Asociatia Jurnalistilor Rromi, Bucuresti, Lacatus Georgica, Director Executiv;
18. Asociatia T.R.U.S.T. - Tinerii Romi pentru Unitate, Solidaritate si Transparenta Craiova, Alin Banu, Director Executiv;
19. Reteaua Nationala a Tinerilor Romi din Romania, Bucuresti, Florin Manole, Director Executiv;

Articol proiect lege Recomandari modificare articol Nota de fundamentare
1.   
2.  Apartenenta etnica, sociala, politica, religioasa etc. nu sunt fome de discriminare, ci criterii de discriminare, care pot conduce la forme de discriminare, asadar, la art. 2 (2) al prezentului proiect de lege nu se poate formula astfel "indiferent de conditia sociala si materiala, de sex, rasa, etnie, nationalitate, apartenenta politica sau religioasa sau orice alta forma de discriminare", ci "indiferent de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu de discriminare" (Textul legislatiei anti-discriminare...luand in considerare criteriile de discriminare asa cum sunt ele enuntate in ORDONANTA nr. 137 din 31 august 2000 (republicata) privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare*)).
 Respectarea diversitatii culturale trebuie sa se regaseasca intre principiile Legii Educatiei, nu numai in sensul respectarii dreptului minoritatilor nationale de a-si cultiva si promova propriile identitati etnice, dar si in sensul in care majoritatea trebuie sa cunoasca si sa respecte diversitatea culturala si dialogul intercultural.
Respectarea dreptului minoritatilor nationale de a-si cultiva si promova propriile identitati etnice trebuie insotita de garantarea acestui drept prin politici publice specifice.
Pluralismul in educatie trebuie sa se refere si la diversitatea etnica, religioasa si de alte tipuri din societate.
Pentru a fi un principiu operational, respectarea diversitatii culturale trebuie sa se regaseasca in curriculum-ul scolar, intre competentele promovate in invatamantul primat si gimnazial, intre principiile invatamantului superior, in formarea initiala de la nivelul invatamantului superior, in activitatile curriculare si extracurriculare ale elevilor si ale studentilor si in formarea continua a cadrelor didactice.

3.  La articolul 3, propunem inlocuirea principiului echitatii cu urmatorul principiu, mai cuprinzator:
Principiul egalitatii de tratament si nediscriminarii, potrivit caruia accesul la oportunitatile de invatare, la toate nivelurile si formele de invatamant se realizeaza fara discriminare, in mod echitabil, inclusiv prin actiune afirmativa.

La articolul 3, propunem adaugarea urmatorului principiu:
Principiul diversitatii culturale si al dialogului intercultural in spatiul scolar si universitar.

Modificarea art. 3 (7), dupa cum urmeaza:
- schimbarea termenului "respectarii" cu termenul "garantarii".
In concluzie, propunem formularea:
"Principiul garantarii identitatii culturale a minoritatilor nationale."
 Avand in vedere legislatia antidiscriminare, respectiv Ordonanta de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare (republicata) [1],  dar si Conventia Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) [2], consideram ca se impune modificarea noastra din motive de coerenta legislativa si sub aspectul necesitatii realizarii unei protectii egale a legii, pentru toate grupurile de persoane apartinand minoritatilor.
Potrivit Ordinului nr. 1527 din 18.07.2009 al Ministerului Educatiei privind dezvoltarea problematicii diversitatii in curriculumul national, se are in vedere formarea elevilor pentru o societate caracterizata prin diversitate culturala, drept care acest principiu si aplicarea lui in toate domeniile invatamantului trebuie sa se regaseasca in Legea Educatiei.

[1] - Conform art. 2, alin. (1): "Potrivit prezentei ordonante, prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice."
[2] - Conventia Europeana a Drepturilor Omului (ratificata de Romania prin legea nr. 33/1994) prevede la articolul 14: "Exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta Conventie trebuie sa fie asigurata fara nici o deosebire bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie". In plus, garantiile legale contra discriminarii au fost sporite prin adoptarea Protocolului Aditional nr. 12 la CEDO care prevede: "art. 1, (1) Exercitarea oricarui drept prevazut de lege trebuie sa fie asigurata fara nici o discriminare bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie.
(2). Nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publica pe baza oricaruia dintre motivele mentionate la paragraful 1."

4.   
5.   
6.   
7.   
8.  Propunem adugarea, dupa art. 8, a urmatoarelor articole:

Art. Nou 8' (1) In sistemul national de invatamant segregarea este interzisa si se sanctioneaza potrivit legii.
(2) In cadrul sistemului educational, segregarea consta in separarea fizica, intentionata sau neintentionata, a copiilor si tinerilor minoritari de restul copiilor si tinerilor in grupe, clase, cladiri, unitati de invatamant si alte spatii utilizate in invatamant, astfel incat procentul copiilor si tinerilor minoritari din totalul copiilor si tinerilor din unitatea de invatamant/clasa/grupa este disproportionat in raport cu procentul pe care copiii si tinerii minoritari de varsta respectiva il reprezinta din totalul populatiei de aceeasi varsta in respectiva unitate administrativ-teritoriala.
(3) Nu se considera segregare, in sensul prezentei legi, organizarea procesului/unitatilor de invatamant astfel incat sa permita predarea limbii materne si/sau a altor/tuturor disciplinelor in limba materna, precum si in cazurile similare expres prevazute de lege.

Art. Nou - (1) Unitatile scolare, cu sprijinul autoritatilor locale si al serviciului de evidenta a populatiei, au obligatia de a face, anual, recensamantul copiilor de 6 / 7 ani din zona arondata. 
(2) In cazul identificarii unor copii ce nu au documente de identitate, cadrele didactice care au efectuat recensamantul au obligatia legala de a raporta aceste cazuri catre primarii si Serviciile de evidenta a populatiei din cadrul acestora in vederea obtinerii documentelor de identitate si inscrierii acestora la scoala.
(3) Autoritatile publice locale (Primarii, Consilii locale, servicii de evidenta a populatiei) au obligatia sa ia masurile necesare si sa aloce fondurile necesare obtinerii documentelor de identitate pana la sfarsitul anului scolar in curs.

Art. Nou - (1) Unitatile de invatamant primar si gimnazial sunt obligate sa scolarizeze, cu prioritate, in limita planului de scolarizare aprobat, elevii care au domiciliul in aria de cuprindere a unitatii de invatamant respective.
(2) La inscrierea copiilor in clasele I si a V-a pentru fiecare an scolar, conducatorii unitatilor de invatamant dintr-o unitate administrative-teritoriala vor avea in vedere ca repartizarea copiilor pe scoli si clase sa se faca cu respectarea proportiei de copii si tineri minoritari din totalul numarului de copii si tineri din unitatea administrative-teritoriala, in asa fel incat nu nu se formeze clase sau scoli segregate pe criteriul etnic.
(3) Solicitarea parintelui/tutorelui legal al copilului ca scolarizarea copilului sau sa se faca la o alta unitate scolara de invatamant primar sau gimnazial decat cea la care domiciliul sau este arondat reprezinta o exceptie de la alin 2 al prezentului articol, iar analizarea oportunitatii cererii va avea in vedere si respectarea prevederilor legale privind interzicerea segregarii scolare.

Art Nou - In procesul de admitere, institutiile de invatamant preuniversitar vor avea in vedere asigurarea oportunitatilor egale in vederea scolarizarii copiilor provenind din mediile defavorizate prin instituirea, in conditiile legii, a masurilor afirmative privind locurile speciale pentru grupuri dezavantajate.
 O problema certa, recunoscuta oficial de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, o constituie segregarea copiilor pe criterii etnice in sistemul de invatamant. Urmare si a lobby-ului societatii civile, in data de 19.02.2007, Ministerul a emis Ordinul nr. 1540/2007 privind interzicerea segregarii scolare a copiilor romi.

Ordinul condamna segregarea drept "o forma grava de discriminare" si arata ca are drept consecinta accesul inegal la o educatie de calitate[1] . In plus, Ministerul a venit in intampinarea acestei probleme si prin implementarea unor proiecte si programe, cum ar fi programul PHARE "Acccesul egal la educatie al grupurilor dezavantajate, cu focus pe romi".

In pofida recunoasterii si abordarii oficiale a acestei probleme de catre Minister, sunt inca intalnite cazuri de segregare in educatie, atat la nivel de scoala sau la nivel de clase cat si la nivelul sistemului de invatamant special, in diferite zone ale tarii.

Problematica segregarii copiilor romi in sistemul de invatamant a fost just reflectat si in rapartele organizatiilor internationale[2] .

In acest sens, apreciem ca fiind utila nu numai continuarea, ci mai ales intarirea eforturilor realizate de Ministerul Educatiei si Cercetarii pana in prezent, in sensul combaterii segregarii pe criteriile prevazute la alin 1. al art. 5, intre care mentionam adoptarea Notificarii MECTS nr. 29323/2004, a Ordinului nr. 1540/2007 privind interzicerea segregarii scolare a copiilor romi si Memorandumul de Cooperare privind asigurarea accesului copiilor si tinerilor romi din Romania la un invatamant de calitate prin  desegregarea scolara si promovarea educatiei pentru identitate.
Demersurile ministeriale necesita in primul rand condamnarea fara echivoc si interzicerea segregarii pe criterii etnice.
Acest lucru, imperativ conform legislatiei internationale si insusit de catre Minister, poate fi lesne realizat prin interzicerea segregarii pe criterii etnice de catre legea cadru a invatamantului. Prin aceasta, se asigura eficienta implementarii Ordinului nr. 1540/2007 privind interzicerea segregarii scolare a copiilor romi, forta juridica necesara combaterii efetive a segregarii in sistemul de invatamant, accesul tuturor copiilor la o educatie de calitate, precum si respectarea garantiilor constitutionale si a obligatiilor internationale asumate de statul roman. Sustinem asadar, includerea unor prevederi, in legea cadru a invatamantului, care sa interzica, defineasca si combata discriminarea pe criterii etnice.

[1] - In mod concret, Ordinul prevede ca "Segregarea este o forma grava de discriminare si are drept consecinta accesul inegal al copiilor la o educatie de calitate, incalcarea exercitarii in conditii de egalitate a dreptului la educatie, precum si a demnitatii umane" (art. 2, alin 1 din Metodologie).
[2] - Raportul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii privind Romania (2005) specifica faptul ca "[u]nele scoli, cum ar fi in Cehei, judetul Salaj, Tg. Frumos, judetul Iasi, Geoagiu, judetul Hunedoara, Ardusat, judetul Maramures, Tg. Jiu, judetul Gorj si altele discriminau copiii romi." In continuare, se mentioneaza ca in urma sesizarilor mai multor organizatii, in aprilie (2004), Ministerul Educatiei si Cercetarii a interzis segregarea in scoli "printr-o notificare care nu avea caracter legal obligatoriu", si ca organizatiile rome "fac presiuni pentru emiterea unui ordin in acest sens."
Tot in acest sens se pronunta si Comisia Europeana impotriva Rasismului si Intolerantei (ECRI) atunci cand cere autoritatilor romane "sa dea Notificarii 29323/20.04.2004 putere de lege, pentru a face ca aplicarea masurilor pe care ea le propune sa fie obligatorie si pentru ca prevederile ei sa fie respectate." (par. 132). Pentru detalii vezi si Protectia legala impotriva discriminarii si politicile publice fata de romi, Romani CRISS, Editura ECA, 2007.

9.  Modificarea art. 9 (1), dupa cum urmeaza:
- adaugarea, dupa "circulatie internationala", a urmatoarelor: "precum si bilingv, in limba romana si intr-o alta limba".

In concluzie, propunem formularea:
"In Romania, invatamantul este bun public si se desfasoara, in conditiile prezentei legi, in limba romana, precum si in limbile minoritatilor nationale si in limbi de circulatie internationala, precum si bilingv, in limba romana si intr-o alta limba."

Modificarea art. 9 (2), dupa cum urmeaza:
- adaugarea, dupa "limbile minoritatilor nationale", a urmatoarelor: "sau bilingv".

In concluzie, propunem formularea:
"In fiecare localitate, se organizeaza si functioneaza unitati de invatamant sau formatiuni de studiu cu limba de predare romana si, dupa caz, cu predarea in limbile minoritatilor nationale sau bilingv, ori se asigura scolarizarea in limba materna in cea mai apropiata localitate in care este posibil."
 Invatamantul bilingv pentru minoritatile nationale este, alaturi de invatamantul in limbile minoritatilor nationale si de invatarea limbii materne in scoala, o a treia cale de cultivare a limbii materne si, totodata, de invatare a limbii romane de catre elevii apartinand minoritatilor nationale, in contextul unui deficit de cadre didactice care pot preda toate disciplinele in limbile minoritatilor nationale si in contextul existentei in Romania a unui invatamant liceal bilingv avand ca obiectiv invatarea intensiva a limbilor moderne.

10.  Modificarea art. 10 (1), dupa cum urmeaza:
- adaugarea, dupa "limba romana", a urmatoarelor: "si in limbile minoritatilor nationale din Romania, precum si bilingv, in limba romana si intr-o limba a minoritatii nationale"; adaugarea, intre "traiesc" si "romani", a termenului "cetateni".

In concluzie, propunem formularea:
"Guvernul sprijina invatamantul in limba romana si in limbile minoritatilor nationale din Romania, precum si bilingv, in limba romana si intr-o limba a minoritatii nationale in tarile in care traiesc cetateni romani, cu respectarea legislatiei statului respectiv."

Modificarea art. 10 (2), dupa cum urmeaza:
adaugarea, dupa "limba romana", a urmatoarelor: "si in limbile minoritatilor nationale din Romania, precum si bilingv, in limba romana si intr-o limba a minoritatii nationale"; adaugarea, dupa "cultura si civilizatie romaneasca pentru copiii emigrantilor romani" a urmatoarelor: "sau, dupa caz, copiilor apartinand minoritatilor nationale din Romania, cultura si civilizatie ale minoritatii nationale respective."

In concluzie, propunem formularea:
"Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Romane, poate organiza unitati de invatamant cu predare in limba romana si in limbile minoritatilor nationale din Romania, precum si bilingv, in limba romana si intr-o limba a minoritatii nationale pe langa oficiile diplomatice si institutiile culturale ale Romaniei in strainatate, poate sustine lectorate in universitati din strainatate, precum si cursuri de limba, cultura si civilizatie romaneasca pentru copiii emigrantilor romani sau, dupa caz, copiilor apartinand minoritatilor nationale din Romania, cultura si civilizatie ale minoritatii nationale respective."
 Exista, printre cetatenii romani care lucreaza si traiesc pe termen lung in alte tari, si cetateni romani apartinand minoritatilor nationale, asadar invatamantul in limbile minoritatilor nationale in aceste tari trebuie sustinut de statul roman, ca prelungire a politicilor pozitive de acest tip din Romania.

11.   
12.   
13.  Modificarea art. 13 (1), dupa cum urmeaza:
Inlaturarea termenului "principalilor" si a parantezei:
In concluzie, propunem urmatoarea formulare:
"Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului proiecteaza, fundamenteaza si aplica strategiile nationale in domeniul educatiei, cu consultarea partenerilor sociali."
 Consultarea cu toti partenerii sociali interesati este o prevedere a legii privind transparenta decizionala si nu poate fi restrans explicit numarul sau tipul partenerilor interesati in textul prezentului proiect de lege.
14.   
15.  Propunem eliminarea articolului 15 ca fiind neconstitutional, prin prisma urmatoarelor considerente:

Acordarea alocatiei pentru copii este un drept constitutional a carui acordare nu este conditionata in niciun fel. Mai mult, o decizie a Curtii Constitutionale interpreteaza textul constitutional in sensul de mai sus.

Art 15 face vorbire de acordarea alocatiei pentru copil pe durata scolarizarii in invatamantul preuniversitar. Asa cum este formulat articolul nu este clar daca se introduce o conditionare a acordarii alocatiei pentru copil pe aceasta durata (pe durata scolarizarii), ci doar este consfintit ca pe aceasta durata copiii beneficiaza de alocatie. Sa presupunem ca legiuitorul doreste introducerea conditionarii acordarii alocatiei pentru copil, atunci din felul in care este formulat articolul un copil de varsta prescolara care nu frecventeaza gradinita (parte a "invatamentului preuniversitar", vezi art. 22 al proiectului de lege) nu ar putea beneficia de alocatie pentru copil, ceea ce nu este admisibil. Privarea de alocatia pentru copil, un beneficiu garantat tuturor copiilor prin Constitutia Romaniei, nu se poate face printr-o lege inferioara ca rang Constitutiei, recte prin lege, chiar si organica, cum va fi legea educatiei. Experienta empirica din trecut, privind conditionarea acordarii alocatiei pentru copil de participarea la vreuna din formele de invatamant nu a generat o crestere a participarii, ci doar abandon scolar ascuns.

16.  Propunem eliminarea articolului 16. Religia nu ar trebui sa fie parte din trunchiul comun al planurilor cadru ale invatamantului primar, gimnazial, liceal si profesional.
 Prezentul proiect de lege a educatiei statueaza la articolul 3 (11) principiul independentei de ideologii, religii si doctrine politice. Astfel, prezentul articol devine incompatibil cu principiile enuntate pe care se fundamenteaza prezentul proiect de lege.

17.   
18.   
19.  Propunem reformularea articolului, astfel incat sanctiunea sa poata fi aplicabila.
 Art. 19 instituie o sanctiune universala impotriva autoritatilor publice locale care nu asigura buna desfasurare a invatamantului preuniversitar in "arealul" in care isi exercita autoritatea. Sanctiunea este pierduta pe parcursul legii si nu este obiectivata in niciun fel. Mai mult, formula "buna desfasurare a invatamantului" este extreme de laxa (in contextul specific al sistemului de educatie din Romania).

20.  Modificarea art. 20 (2), dupa cum urmeaza:
- adaugarea dupa "varsta", a urmatoarelor: "apartenenta etnica, religioasa si de gen";

In concluzie, propunem formularea:
"Statul promoveaza principiile invatamantului democratic si garanteaza dreptul la educatie diferentiata, pe baza pluralismului educational, in acord cu varsta, apartenenta etnica, religioasa si de gen si capacitatile individului."
 
21.   
22.   
23.   
24.   
25.   
26.   
27.  Modificarea art. 27, dupa cum urmeaza:
- adaugarea, urmatorului paragraf:

"Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului stabileste prin ordin al ministrului un numar de locuri rezervate la admiterea in liceu in beneficiul persoanelor apartinand grupurilor defavorizate, al persoanelor cu nevoi speciale, al persoanelor din mediul rural si al persoanelor apartinand minoritatilor nationale, sau alte actiuni afirmative prin care sa stimuleze participarea la invatamantul liceal a persoanelor apartinand acestor categorii.
 
Aceasta reprezinta modalitatea de aplicare a principiului actiunii afirmative cu rol rectificativ-reparatoriu in beneficiul persoanelor apartinand grupurilor defavorizate, al persoanelor cu nevoi speciale, al persoanelor din mediul rural si al persoanelor apartinand minoritatilor national.
28.   
29.   
30.   
31.   
32.   
33.  Modificarea art. 33 (1), dupa cum urmeaza:
- adaugarea, dupa "in limba materna", a urmatoarelor: "sau bilingv (in limba materna si in alta limba, inclusiv limba romana)".

In concluzie, propunem formularea:
 "Persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa studieze si sa se instruiasca in limba materna sau bilingv (in limba materna si in alta limba, inclusiv limba romana), la toate nivelurile, tipurile si formele de invatamant preuniversitar, in conditiile legii."

Modificarea art. 33 (2), dupa cum urmeaza:
- adaugarea, dupa "predare in limbile minoritatilor nationale", a urmatoarelor: "sau bilingva (in limba materna si in alta limba, inclusiv limba romana)".

In concluzie, propunem formularea:
 "In functie de necesitatile locale, se pot organiza, la cerere si in conditiile legii, grupe, clase sau unitati de invatamant preuniversitar cu predare in limbile minoritatilor nationale sau bilingva (in limba materna si in alta limba, inclusiv limba romana)."

Modificarea art. 33 (3), dupa cum urmeaza:
- adaugarea, dupa "in limbile minoritatilor nationale", a urmatoarelor: "bilingve (in limba materna si in alta limba, inclusiv limba romana)".

In concluzie, propunem formularea:
 "La toate formele de invatamant in limba romana, in limbile minoritatilor nationale, bilingve (in limba materna si in alta limba, inclusiv limba romana) sau in limbi de circulatie internationala, se poate inscrie si pregati orice cetatean roman, indiferent de limba sa materna si de limba in care a studiat anterior."

Modificarea art. 33 (4), dupa cum urmeaza:
- adaugarea, dupa "predare in limbile minoritatilor nationale", a urmatoarelor: "sau bilingva (in limba materna si in alta limba, inclusiv limba romana)".

In concluzie, propunem formularea:
 "In cadrul unitatilor sau sectiilor cu predare in limbile minoritatilor nationale sau bilingva (in limba materna si in alta limba, inclusiv limba romana), singulare in localitate, se pot organiza clase liceale si profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri, in conditiile legii."

Modificarea art. 33 (5) a), dupa cum urmeaza:
- adaugarea, dupa "predare in limbile minoritatilor nationale", a urmatoarelor: "sau bilingva (in limba materna si in alta limba, inclusiv limba romana)".

In concluzie, propunem formularea:
 "Pe raza unitatilor administrativ teritoriale (municipiu, oras, comuna), cu mai multe institutii de invatamant cu predare in limbile minoritatilor nationale sau bilingva (in limba materna si in alta limba, inclusiv limba romana), cel putin o unitate scolara va fi desemnata pentru a primi personalitatea juridica, indiferent de efectivul de elevi."

Modificarea art. 33 (5) b), dupa cum urmeaza:
- adaugarea, dupa "predare in limbile minoritatilor nationale", a urmatoarelor: "sau bilingva (in limba materna si in alta limba, inclusiv limba romana)".

In concluzie, propunem formularea:
 "In cadrul unitatilor de nivel gimnazial sau liceal, cu predare in limbile minoritatilor nationale sau bilingva (in limba materna si in alta limba, inclusiv limba romana), singulare in municipiu sau oras, se acorda personalitatea juridica, indiferent de efectiv."

Modificarea art. 33 (5) c), dupa cum urmeaza:
- adaugarea, dupa "limba lor materna", a urmatoarelor: "sau bilingv (in limba materna si in alta limba, inclusiv limba romana)".

In concluzie, propunem formularea:
 "Elevii apartinand minoritatilor nationale care, in localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea de a invata in limba lor materna sau bilingv (in limba materna si in alta limba, inclusiv limba romana), vor fi sprijiniti prin decontul transportului la cea mai apropiata scoala cu predare in limba minoritatii respective sau vor primi cazare, masa gratuita in internatul unitatii de invatamant cu predare in limba minoritatii respective unde au fost scolarizati."

Modificarea art. 33 (8) b), dupa cum urmeaza:
- adaugarea, dupa "limba de predare a minoritatilor", a urmatoarelor: "manuale bilingve sau".

In concluzie, propunem formularea:
 "Pentru elevii apartinand minoritatilor nationale, MECTS asigura manualele scolare, care pot fi: manuale elaborate in limba de predare a minoritatilor, manuale bilingve sau manuale traduse din limba romana."
 
34.  Modificarea art. 34 (4), dupa cum urmeaza:
- adaugarea, dupa prima fraza, a urmatoarei propozitii:
"Planurile cadru ale invatamantului primar, gimnazial, liceal si profesional includ limba si literatura materna, precum si istoria si traditiile minoritatii nationale, ca parti ale trunchiului comun."

Modificarea art. 34 (6), dupa cum urmeaza:
- adaugarea, dupa punctul b), a unui punct c) cu urmatorul continut:
"In programele si manualele de literatura romana se vor reflecta literaturile minoritatilor nationale din Romania."
 
35.  Art. 35-42 Subcapitolul "Invatamant special si special integrat" genereaza multe confuzii incepand cu terminologia si terminand cu grupurile de beneficiari. Aici nu exista nicio definitie a "invatamantului special integrat" UNICEF nu sustine in niciun fel teminologia defectologica de tipul celei folosite in proiectul de lege ("deficiente", "handicap", etc.).
Aici nu este clar de ce copiii, elevii si tinerii cu dizabilitati de comunicare sau relationare sau chiar cei cu dizabilitati motorii sau de alt tip trebuie sa invete in unitati de invatamant special, doar pentru a da cateva exemple de prevederi care pot fi discriminatorii. O alta neclaritate este plasarea invatamantului copiilor si adultilor din centrele de reeducare si penitenciare (pentru minori sau adulti) la capitolul "Invatamant special si special integrat"…
De altfel, cum recomanda si Asociatia RENINCO Romania, propunem utilizarea termenului generic "cerinte educationale speciale (aditionale)", care poate avea in vedere dizabilitatea bazata, cel mai adesea, pe o boala sau deficienta, dificultatile (specifice) de invatare, tulburarile de comportament, ori alte dezavantaje care pot solicita un sprijin suplimentar in educatie. De asemeni, recomandam utilizarea propunerilor Asociatiei Reninco Romania aferente acestui capitol de lege.
36.   
37.  Modificarea art 37 , prin introducerea a doua noi alineate dupa alineatul 2, dupa cu urmeaza:
Propunem introducerea urmatoarelor alineate:

3) Eficienta, validitatea si fidelitatea evaluarilor se vor monitoriza, de catre organisme independente din care vor face parte reprezentanti ai societatii civile.
4) Diagnosticarea abuziva a  copiilor pe criterii etnice, de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si de orice alt criteriu, , fapt ce determina includerea lor in clase cu cerinte educationale speciale, se sanctioneaza..
 Din experienta organizatiilor semnatare, au existat copii romi care au fost in mod abuziv diagnosticati cu CES, pe motivul necunoasterii limbii romane sau pe motivul unei comportament neadecvat, inclusiv in scopul indeplinirii criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea la diferite programe de finantare de catre unele scoli.
(ar trebui introdus si un capitol "sanctiuni", in care ar trebui reglementate formele de sanctionare si conditiile de aplicabilitate ale lor)
38.   
39.  Art. 39 (4) Recomandam mutarea paragrafului (4) de la subcapitolul "Invatamantul special si special integrat" in cadrul unui subcapitol distinct.
 O neclaritate este plasarea invatamantului copiilor si adultilor din centrele de reeducare si penitenciare (pentru minori sau adulti) la capitolul "Invatamant special si special integrat"…

40.   
41.   
42.   
43.  Art. 43. Recomandam eliminarea din paragraful (1) a conceptului de "centre de excelenta."

Propunem urmatorul text: Statul sprijina copiii si tinerii capabili de performante deosebite in unitati de invatamant.
 Art. 43 "Invatamant pentru copii si tineri capabili de performante deosebite" este un subcapitol care consfinteste infiintarea "Centrelor de excelenta". In opinia noastra, fiecare scoala trebuie sa fie un "centru de excelenta". Invatamantul adaptat ritmului de invatare si sprijinirea performantelor scolare trebuie sa fie preocuparea fiecarui cadru didactic in procesul de transpunere a unui curriculumului national flexibil in cadrul invatamantului public.
44.  Modificarea art. 44 (4), dupa cum urmeaza:
- inlocuirea lui "poate finanta" cu "finanteaza".

In concluzie, propunem formularea:
 "Statul finanteaza programul "Scoala dupa scoala" pentru copiii si elevii din grupurile dezavantajate."
 
45.   
46.   
47.  Modificarea art 47 alin 2 si 7 dupa cum urmeaza:

Se va complete articolul 47 alin 2 cu urmatorul paragraf:
Reteaua scolara se va organiza de catre autoritatile locale avand in vedere  art. 4 lit. A) si art. 5 lit a) si b) din Anexa nr 1 precum si Anexa nr 3 a a OMEC T nr 1540 din data de 19.07.2007

Se va complete articolul 47 alin 7 cu urmatorul paragraf :

Noua arondare a elevilor se va face  avand in vedere  art. 4 lit. a si art. 5 lit. a si b din Anexa nr 1, precum si Anexa nr 3 a OMECT nr 1540 din data de 19.07.2007
 
48.   
49.   
50.  Modificarea art. 50 (1), dupa cum urmeaza:
- adaugarea, dupa "dezvoltarii personale", a urmatoarelor: "diversitatea culturala si dialogul intercultural".

In concluzie, propunem formularea:
"Invatamantul preuniversitar se deruleaza potrivit unui Curriculum National elaborat in conformitate cu nevoile specifice dezvoltarii personale, diversitatea culturala si dialogul intercultural, nevoile pietei fortei de munca si ale fiecarei comunitati, in baza principiului subsidiaritatii." 
51.   
52.   
53.  Art. 53 In privinta curriculumului pentru educatia timpurie (0-6/7 ani) incurajam mentionarea la alin (1) ca curriculumul de educatie timpurie este centrat pe cele 5 domenii de dezvoltare ale "Reperelor fundamentale pentru invatarea si dezvoltarea timpurie - RFIDT" (elaborate de MECTS in parteneriat cu UNICEF), si care sunt aprobate de MECTS. RFIDT sunt definite in jurul a cinci domenii de dezvoltare: 1) dezvoltare fizica, sanatate si igiena corporala, 2) dezvoltare socio-emotionala, 3) capacitati si atitudini in invatare, 4) dezvoltarea limbajului, a comunicarii si premisele citirii si scrierii si 5) dezvoltare cognitiva si cunoasterea lumii.

Adaugarea unui nou alineat la articolul 53 dupa cum urmeaza:
3) Echipele multidisciplinare de interventie timpurie constituite de catre Centrul Judetean de Resurse si de Asistenta Educationala isi desfasoara activitatea fara nicio discriminare bazata pe criterii etnice, de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si de orice alt criteriu. Incalcarea prezentei prevederi se sanctioneaza potrivit legii.

Justificare: Pentru evitarea diagnosticarii abuzive a copiilor ca avand cerinte educationale speciale, se impune monitorizarea procesului de catre organisme de specialitate independente, inclusiv apartinand societatii civile. (ar trebui introdus si un capitol "sanctiuni", in care ar trebui reglementate formele de sanctionare si conditiile de aplicabilitate ale lor)
54.  Reformularea art. 54 (1) e), dupa cum urmeaza:

e) Competente sociale si civice, centrate pe valorizarea diversitatii, a dialogului intercultural si a egalitatii de gen.
 Proiectul de Lege a Educatiei Nationale trebuie sa tina cont de Ordinul nr. 1529 din 18.07.2007 privind promovarea diversitatii in curriculumul national, asadar sistemul de invatamant trebuie sa aiba nu numai carecter deschis, dar si inclusiv si multicultural, in sensul includerii diversitatii culturale intre dezideratele educatiei scolare.
55.  Modificarea art. 55 (4), dupa cum urmeaza:
- adaugarea, dupa "limbile minoritatilor", a urmatoarelor: "sau bilingv".

In concluzie, propunem formularea:
 "Elevii din invatamantul obligatoriu public si din invatamantul obligatoriu privat acreditat beneficiaza de manuale scolare gratuite, atat pentru invatamantul in limba romana, cat si pentru cel in limbile minoritatilor sau bilingv, in conditiile legii."
 
56.   
57.   
58.   
59.   
60.   
61.   
62.   
63.  Modificarea art. 63 (4) B), dupa cum urmeaza:
- adaugarea, dupa "limba a minoritatilor nationale", a urmatoarelor: "sau care au studiat la scoala respectiva limba".

In concluzie, propunem formularea:
 "Proba de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba materna, pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale proba de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba materna, pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale sau care au studiat la scoala respectiva limba."

Modificarea art. 63 (4) E), dupa cum urmeaza:
- adaugarea, dupa "limba a minoritatilor nationale", a urmatoarelor: "sau care au studiat la scoala respectiva limba".
In concluzie, propunem formularea:
 "Proba scrisa la limba si literatura materna - proba comuna pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializarile, care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale sau care au studiat la scoala respectiva limba."
 Elevii apartinand minoritatilor nationale ar trebui sa aiba sansa de a da probe de bacalaureat la limba materna nu numai daca au invatat in unitati de invatamant cu predare in respectiva limba, ci si daca au studiat-o ca disciplina in scoala. Aceasta ar stimula optiunea acestor elevi pentru studiul limbii materne.

64.   
65.   
66.  Art. 66 introduce notiunea de "ONG-uri reprezentative" fara a adauga o definitie a acestei notiuni, lucru care ar putea genera restrangerea unui drept legitim al oricarui ONG interesat sa intre intr-un parteneriat pentru un astfel de demers. Recomandam definirea criteriilor pentru selectia ONG-urilor interesate care vor lucra alaturi de Consiliul National al Elevilor si MECTS la elaborarea regulamentului-cadru in care vor fi prevazute drepturile si indatoririle elevilor.
 
67.   
68.   
69.   
70.  Modificarea art. 70 (2), dupa cum urmeaza:
- adaugarea, dupa "elevii institutionalizati", a urmatoarelor: "sau proveniti din familii defavorizate".

In concluzie, propunem formularea:
"Ca masura de protectie speciala, elevii institutionalizati sau proveniti din familii defavorizate beneficiaza de gratuitate pentru categoriile de transport auto, feroviar sau naval."
 
71.   
72.  Art. 72. Propunem eliminarea textului "Nerespectarea acestei prevederi din culpa parintelui sau a tutorelui legal instituit reprezinta contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 500 si 5000 RON sau munca echivalenta in folosul comunitatii, prestata de parinte sau de tutorele legal instituit." din art. 72 lit.2. si largirea obligatiei parentale referitoare la frecventa si asupra performantei scolare a copiilor.

In concluzie, textul propus este urmatorul:

(2). Parintele sau tutorele legal instituit este obligat sa ia masuri pentru asigurarea frecventei si performantei scolare a elevului, pe perioada invatamantului obligatoriu

Propunem eliminarea alin.3 al art. 72 in integrum asa cum este el formulat in proiectul de lege si inlocuirea lui cu urmatorul text:

Scoala este obligata sa ia masuri pentru asigurarea frecventei si perfomantei scolare a elevilor, prin furnizarea unei educatii de calitate in conformitate cu standardele recunoscute.
 Art. 72 introduce sanctiuni pecuniare sau munca echivalenta in folosul comunitatii pentru parintii sau tutorii responsabili de neindeplinirea obligatiei de a lua masuri pentru asigurarea frecventei scolare a elevului. Cuantumul sanctiunii poate ajunge la 5,000 de lei. Avand in vedere ca nefrecventarea scolara este specifica in special in familiile afectate de saracie, aplicarea unor astfel de masuri poate produce efecte nedorite.

Notiunea de culpa in materia raspunderii civile delictuale sau in materia raspunderii penale este clar definite doctrinar si presupune lipsa intentiei. Credem ca initiatorul legii a dorit sanctionarea parintilor care nu isi indeplinesc obligatia cu intentie… Mai mult, din felul in care este formulat acest text raman nereglementate conditiile de aplicare a sanctiunilor, ceea ce poate duce la o aplicare abuziva a unor astfel de sanctiuni. Nu recomandam stimularea participarii la educatie prin introducerea sanctiunilor pecuniare impotriva parintilor.

Tot la subcapitolul "Beneficiarii educatiei", desi beneficiari secundari ai invatamentului preuniversitar include familiile, nu exista nicio reglementare a educatiei parentale, modalitate prin care parintii pot sa inteleaga importanta educatiei si sa fie echipati cu abilitatile si informatiile necesare pentru indeplinirea tuturor obligatiilor parentale, inclusiv aceea de a asigura frecventa scolara a copiilor lor.

In contractul scoala-parinti responsabilitatile trebuie partajate in mod egal, "in oglinda", in spiritul unui parteneriat transparent si eficient.
73.   
74.   
75.   
76.   
77.   
78.   
79.   
80.   
81.   
82.   
83.   
84.   
85.   
86.   
87.  Modificarea art. 87 (1), dupa cum urmeaza:
- inlaturarea formularii "si in limitele".

In concluzie, propunem formularea:
 "Finantarea se face in baza costului standard per elev sau prescolar, dupa metodologia elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului." 
88.   
89.   
90.   
91.   
92.   
93.   
94.   
95.   
96.   
97.   
98.   
99.   
100.   
101.   
102.   
103.   
104.   
105.  La articolul 105 (1) propunem inlocuirea principiului echitatii cu urmatorul principiu, mai cuprinzator:

Principiul egalitatii de tratament si nediscriminarii, potrivit caruia accesul in invatamantul superior se realizeaza fara discriminare, in mod echitabil, inclusiv prin actiune afirmativa.

La articolul 105 propunem introducerea urmatorului principiu:

Principiul diversitatii, al dialogului intercultural si non-discriminarii in invatamantul superior.

Modificarea art. 105 (2) in sensul eliminarii textului ", cu exceptia celor prevazute de lege":

Propunem urmatorul text:
(2) In invatamantul superior nu sunt admise discriminari pe criterii de varsta, nationalitate, etnie, sex, origine sociala, orientare politica sau religioasa, orientare sexuala sau orice alt tip de discriminare. Avand in vedere legislatia antidiscriminare, respectiv Ordonanta de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare (republicata),  dar si Conventia Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), consideram ca se impune modificarea noastra din motive de coerenta legislativa si sub aspectul necesitatii realizarii unei protectii egale a legii, pentru toate grupurile de persoane apartinand minoritatilor.

Nu cunoastem un act normativ elaborat de vreun stat membru al UE care sa admita prin lege discriminarea.
106.   
107.   
108.   
109.   
110.   
111.   
112.   
113.   
114.   
115.   
116.   
117.   
118.   
119.   
120.   
121.   
122.  Introducerea, dupa articolul 122, a articolului 123:
"Invatamantul superior include un curs fundamental referitor la diversitate, interculturalitate si nondiscriminare, indiferent de specializare."
 In contextul in care numeroase studii si sondaje de opinie din ultimul deceniu demonstreaza persistenta unui climat de intoleranta in societatea noastra, prezenta unui asemenea curs fundamental creeaza premisele cultivarii respectului pentru alteritate in mediul universitar in particular si in societate in general.

Necesitatea unei astfel de masuri de politica publica educationala vine si din faptul ca absolventii de invatamant superior sunt elita intelectuala a societatii si viitorii formatori de opinie, care vor deveni agenti de schimbare in favoarea unei dinamici democratice in societatea romaneasca.

123.   
124.   
125.   
126.   
127.   
128.  Modificarea art. 128, dupa cum urmeaza:

"Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului stabileste prin ordin al ministrului un numar de locuri rezervate la admiterea in invatamantul superior in beneficiul persoanelor apartinand grupurilor defavorizate, al persoanelor cu nevoi speciale, al persoanelor din mediul rural si al persoanelor apartinand minoritatilor nationale, sau alte actiuni afirmative prin care sa stimuleze participarea la invatamantul superior a persoanelor apartinand acestor categorii.
 Aceasta reprezinta modalitatea de aplicare a principiului actiunii afirmative cu rol rectificativ-reparatoriu in beneficiul persoanelor apartinand grupurilor defavorizate, al persoanelor cu nevoi speciale, al persoanelor din mediul rural si al persoanelor apartinand minoritatilor national.
129.   
130.   
131.   
132.   
133.   
134.   
135.   
136.   
137.   
138.   
139.   
140.   
141.   
142.   
143.   
144.   
145.   
146.   
147.   
148.   
149.   
150.   
151.   
152.   
153.   
154.   
155.   
156.   
157.   
158.   
159.   
160.   
161.   
162.   
163.   
164.   
165.   
166.   
167.   
168.   
169.   
170.   
171.   
172.   
173.   
174.   
175.   
176.   
177.   
178.   
179.   
180.  Modificarea art. 180, dupa cum urmeaza:
adaugarea urmatorului punct:
"f) Principiul diversitatii, al interculturalitatii si non-discriminarii in invatamantul superior.
 
181.   
182.   
183.   
184.   
185.   
186.   
187.   
188.   
189.   
190.   
191.   
192.   
193.   
194.   
195.   
196.   
197.   
198.   
199.   
200.   
201.   
202.   
203.   
204.   
205.   
206.   
207.   
208.   
209.   
210.   
211.   
212.   
213.   
214.   
215.  Modificarea art. 215 (5), dupa cum urmeaza:
- adaugarea urmatorului punct:
"g) dobandirea de competente referitoare la diversitate, interculturalitate si nondiscriminare."
 
216.   
217.   
218.   
219.   
220.  Modificarea art. 220, dupa cum urmeaza:
 adaugarea functiei didactice auxiliare de asistent educational.

In concluzie, propunem formularea:
"Personalul didactic auxiliar este format din:
a) bibliotecar, documentarist, redactor;
b) informatician;
c) laborant;
d) tehnician;
e) pedagog scolar;
f) instructor de educatie extrascolara;
g) asistent social;
h) corepetitor;
i) mediator scolar;
j) asistent educational;
k) secretar;
l) administrator financiar (contabil)."
 Practicile pozitive din tarile Uniunii Europene au demonstrat faptul ca lucrul la grupa de gradinita / clasa este mult mai eficient atunci cand este desfasurat de catre doua persoane / educatori / profesori / profesori de sprijin. In cazul Romaniei, metoda de lucru in doi: educator / asistent educational a avut rezultate semnificative, conform proiectelor desfasurate.
Profesia / functia de asistent educational a fost pilotata in ultimii 3 ani scolari de catre Centrul Rromilor "Amare Rromentza" in parteneriat cu UNICEF, aducandu-se la cunostinta Ministerului rezultatele acestei pilotari. Drept urmare, in proiectele vechi ale Legii Educatiei, aceste rezultate au fost luate in considerare si asistentul educational a fost inclus in categoria personalului didactic auxiliar.
In privinta calificarilor necesare pentru ocuparea functiilor didactice auxiliare de mediator scolar si asistent educational, in cazul unor comunitati locale cu un nivel de studii scazut la majoritatea membrilor sai, ar trebui sa poata ocupa aceste functii si absolventi ai invatamantului obligatoriu, urmand ca, intr-o perioada determinata, sa atinga criteriile standard, pentru ca, altfel, va fi imposibila, in contextul actual, identificarea unor persoane care sa candideze pentru aceste functii si sa indeplineasca criteriile standard.

221.  Modificarea art. 221 i), cu privire la calificarea necesara pentru ocuparea functiei didactice auxiliare de mediator scolar, dupa cum urmeaza:

- adaugarea, dupa "Sportului", a urmatoarelor:
"In mod exceptional, in cazul unor comunitati locale cu un nivel de studii scazut la majoritatea membrilor sai, pot ocupa aceasta functie si absolventi ai invatamantului obligatoriu, urmand ca, intr-o perioada determinata, sa atinga criteriile standard".

Modificarea art. 221, dupa cum urmeaza:
- adaugarea, dupa punctul i), a unui punct:
"j) pentru functia de asistent educational - absolvirea cu diploma de bacalaureat a liceului pedagogic, specializarea asistent educational sau absolvirea cu diploma de bacalaureat a oricarui alt profil liceal, urmata de un curs de formare profesionala cu specializarea asistent educational, recunoscut de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului; in mod exceptional, in cazul unor comunitati locale cu un nivel de studii scazut la majoritatea membrilor sai, pot ocupa aceasta functie si absolventi ai invatamantului obligatoriu, urmand ca, intr-o perioada determinata, sa atinga criteriile standard".
 
222.   
223.   
224.   
225.   
226.   
227.   
228.   
229.   
230.   
231.  Art. 231 care reglementeaza norma didactica nu defineste clar norma cadrului didactic din invatamantul anteprescolar, ci se refera la invatamantul prescolar. Trebuie sa existe o clarificare privind norma cadrului didactic din invatamantul ante-prescolar. Daca art. 218 alin a) ar fi formulat "in invatamantul anteprescolar si prescolar...", atunci textul art. 231 devine clar si include si norma didactica a cadrului didactic in invatamantul anteprescolar. 
232.   
233.   
234.   
235.   
236.   
237.   
238.   
239.  Modificarea Art 239, prin adaugarea urmatorului alineat:
(4) Personalul didactic, de conducere, indrumare si control, precum si personalul didactic auxiliarau obligatia sa asigure aplicarea unui tratament egal si nediscriminatoriu in mediul pedagogic. Orice forma de discriminare directa sau indirecta fata de elev bazata criterii de sex, orientare sexuala, varsta, apartenenta etnica, rasa, religie, origine sociala, dizabilitate sau orice forma de discriminare se sanctioneaza potrivit legii.
(ar trebui introdus si un capitol "sanctiuni", in care ar trebui reglementate formele de sanctionare si conditiile de aplicabilitate ale lor) 
240.   
241.   
242.   
243.   
244.   
245.   
246.   
247.   
248.   
249.   
250.   
251.   
252.   
253.   
254.   
255.   
256.   
257.   
258.   
259.   
260.   
261.   
262.   
263.   
264.   
265.   
266.   
267.   
268.   
269.   
270.   
271.   
272.   
273.   
274.   
275.   
276.   
277.   
278.   
279.   
280.  Modificare la Art. 280, dupa cum urmeaza:
Art. 280 Statul isi exercita atributiile in domeniul educatiei permanente prin intermediul Parlamentului, Guvernului, Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Ministerului Culturii si Patrimoniului National, Ministerului de Interne si Administratiei Locale, Institutul National pentru Administratie, precum si autoritatilor locale.
 Este imposibil sa fie exceptat de la responsabilitate Ministerul de Interne (care administreaza Prefecturile) si autoritatile locale - tocmai cele care au cel mai direct contact cu populatia in teritoriu.
Tocmai pentru ca este vorba despre educatia permanenta, este obligatoriu necesara implicarea acelor autoritati ale statului care se confrunta cu problematica de acest gen la nivel teritorial.
Altfel, toate celelalte ministere n-au obligatii decat fata de persoanele pe care le au in evidenta directa: elevii, cadrele didactice, somerii, pensionarii etc.- problema e cine se ocupa de cei neinscrisi in evidentele acestora.

NOTA: Unele dintre propunerile de modificare a proiectului Legii Educatiei Nationale nu au completata rubrica Nota de fundamentare, fie pentru ca acesta se afla explicitat la un punct anterior din cadrul aceleiasi teme, fie sunt suficient de explicative prin continutul modificarii in sine.

puteti accesa varianta in limba romana a campaniei in format PDF aici